sobarul.com - sobe eficiente, teracote, clopote

Se pot explica pe scur principiile de functionare al acestui sistem?

Si eu sunt interesat de termosifonare. Daca se poate un raspuns la intrebarea ca intre ce grosimi se invart tevile la acest sistem si cat de lung poate sa fie bucla de termosifonare?

Pentru studiu:
http://www.firespeaking.com/media/artic ... -plumbing/

salvatore wrote:Se pot explica pe scur principiile de functionare al acestui sistem?

Pe scurt..
Este vorba de utilizarea diferentelor de densitati ale agentului termic la diferite temperaturi..
Presiunea disponibila se determina simplificat plecand de la forumla P=g x ("ro"rece - "ro" cald) x h;
unde:
g- acceleratia caderii libere 9,81 ..;
"ro" rece - densitatea agentului termic la temperatura de iesire din "sursa de racire" (calorifer, registri in ziduri, tavane incalzite)
"ro" cald - densitatea agentului termic la temperatura de iesire din "sursa de incalire" (cazan, schimbatorul din soba, etc..)
h- diferenta de nivel dintre centrul "sursei de racire" si centrul "sursei de incalzire"..
Aceasta presiune disponibila se masoara in Pa.

La curgerea unui lichid prin o instalatie se pierde o oarecare presiune (prin frecare si rezistente locale, coturi, teuri, robineti, etc).. care se determina tot in Pa..

In cazul in care valoarea "presiunii disponibile" este mai mare sau egala cu valoarea "pierderii de presiune" aferenta "circulatiei" lichidului - instalatia va functiona in termosifon! :)

dan wrote:.... Daca se poate un raspuns la intrebarea ca intre ce grosimi se invart tevile la acest sistem si cat de lung poate sa fie bucla de termosifonare?

Cu cat diferenta de nivel (h) este mai mare intre centrul de incalzire si centrul de racire - cu atat mai mare va fi si valoarea presiunii disponibile.. Asta inseamna ca fie vom putea transporta un debit mai mare, fie vom transporta un anume debit la o distanta mai mare.. Pentru a ajusta si a optimiza acestea se foloseste calculul hidraulic care ne ajuta sa stabilim diametrele potrivite fiecarei aplicatii..
La Greaca cel mai mare diametru folosit a fost Dn32.. Agentul termic a inceput sa circule de la o diferenta de 5 grd (intre turul si returul schimbatorului).. Adica cand am pornit focul turul a plecat din schimbator cu 30 grd C si returul venea de la calorifere cu 25 grd C.. Pe parcurs marindu-se temperatura in clopot a crescut si diferenta de temperatura intre tur si retur de la 5grade pana la 15 grd.. apoi cu reducerea temperaturii in clopot si diferenta a scazut la 9 grade (dupa 6 ore de la aprinderea focului)..
Cele doua calorifere de la Mansarda au returul comun de Dn 15, turul fiind comun cu turul caloriferelor de la Parter.. Caloriferele de la Parter au intrarile cu Dn 20, doar cel de la Baie are Dn15..

Poate gresescin concluzii dar intreb: daca diferenmta de nivel este fundamentala si functioneaza datorita gravitatiei insemna ca teava cea mai calda trebuie sa fie punctul cu inaltimea maxima din sistem. Practic teava cu apa calda o sa fie inatimea maxima a instalatiei. Daca punem un boiler pe parcurs el trebuie sa fie situat sub inaltimea maxima a tevii.

Pana aici este corect?

dan wrote:Poate gresesc in concluzii dar intreb: daca diferenta de nivel este fundamentala si functioneaza datorita gravitatiei insemna ca teava cea mai calda trebuie sa fie punctul cu inaltimea maxima din sistem. Practic teava cu apa calda o sa fie inatimea maxima a instalatiei. Daca punem un boiler pe parcurs el trebuie sa fie situat sub inaltimea maxima a tevii.

Pana aici este corect?

Intr-un fel asa este.. Daca instalatia este doar pentru un singur nivel, atunci turul va trebui sa fie sub tavan, iar returul in partea de jos a nivelului (poate fi ascunsa fie in sapa, fie in perete).
Daca instalatia este pentru doua nivele, atunci turul comun poate fi la partea de jos a nivelului doi, returul pentru nivelul doi - in partea de jos a nivelului doi, iar returul pentru nivelul unu - in partea de jos a nivelului unu.
Boilerul poate fi situat atat peste cota tevii turului, cat si sub aceasta..

Andrei ,te rog sa ne explici cum influenteaza in functionare, o instalatie termosifon sub presiune , cunoscind ca in aceste sisteme sunt specifice cele de tip deschis la presiune atmosferica, sau mai concret, daca exista o corelatie intre presiunea din instalatie si presiunea de curgere?

Stima

ciine wrote:Andrei ,te rog sa ne explici cum influenteaza in functionare, o instalatie termosifon sub presiune , cunoscind ca in aceste sisteme sunt specifice cele de tip deschis la presiune atmosferica, sau mai concret, daca exista o corelatie intre presiunea din instalatie si presiunea de curgere?
Stima

Dupa mine, la instalatiile termice cu presiunea de lucru mai mare ca cea atmosferica difera doar temperatura de fierbere al agentului termic si atat.
Cand este vorba de instalatii cu circulatia fortata prin intermediul pompelor este importanta presiunea de aspiratie la pale (aceasta este de dorit sa nu coboare sub anumite valori - pentru a nu favoriza fierberea agentului termic la presiune redusa si astfel neomoginizarea fluidului provoaca socuri la palele pompelor(cavitatia))..
Cand este vorba de instalatii cu circulatie libera (in termosifon) - aceasta presiune de lucru in cazan important sa nu scada sub valoarea cele atmosferice.. Avand in vedere si faptul ca in foarte multe cazuri cazanul (unde temperatura este cea mai ridicata) este in partea cea mai de jos a instalatiei si deasupra lui mai sunt cativa metri buni de coloana de apa.. presiunea de lucru sigur depaseste presiunea atmosferica.. (macar cu 3 metri coloana de apa=0,3 bar si tot depaseste)..
In multe cazuri de montare a panourilor solare (in care boilerul este undeva la subsol si panourile pe acoperisul cladirii) - trebuie neaparat asigurat cu dispozitive speciale (supape de sens) inadmiterea circulatiei libere.. Caci altfel ce ziua se acumuleaza in boiler - noaptea pleaca prin panouri in mediu.. mai ales in noptile mai friguroase..
Si in instalatiile frigorifice ( mai vechi) se folosea acest principiu.. care stie, Separatoarele de lichid se montau undeva mai sus si lichidul cu densitatea lui - impingea vaporii formati in bateriile de vaporizare, astfel creiind circulatia fara a folosi pompe..
Deci, fenomenul circulatiei libere are loc la orice presiuni, atat la presiuni mai mari ca cea atmosferica (panourile solare functioneaza la presiuni in jur de 5 bar), cat si la presiuni mai mici ca cea atmosferica (instalatiile frigorifice cu amoniac pentru a atinge temperaturi de vaporizare reduse sub minus 40 grd C - folosesc presiuni ceva mai mici ca cea atmosferica).

Nu am inteles notiunea de presiune de curgere?

Nu am inteles notiunea de presiune de curgere?

era vorba de : P=g x ("ro"rece - "ro" cald) x h