sobarul.com - sobe eficiente, teracote, clopote

Latest post of the previous page:

Instalatorule,
te rog sa ne spui si noua cum putem afla cantitatea de apa disponibila intre oprirea si pornirea pompei submersibile, cunoscand capacitatea vasului si cele doua presiuni(de oprire si pornire) care controleaza pompa.
De fapt, la cunoscute, trebuie adaugata si presiunea de aer din vas.
Bineinteles, daca se poate, o modalitate de calcul, ca altfel se mai poate afla si prin masurare directa-daca deja exista montajul.
Multumesc

Instalatorul de Iasi wrote:.. Eu am susţinut tot timpul .. că soluţia cu .. pompă submersibilă este mult mai bună şi mai fiabilă decît cea .. cu pompă de suprafaţă.

Subscriu. :)

Instalatorul de Iasi wrote:

Gigi wrote:[...] poate instalatorul de iasi imi explica cum sta treaba [...]

Nu am înţeles ce anume îţi este neclar. :oops:
Poţi, te rog, să reformulezi?


Am urmarit blogul tau care este interesant, imi place cum este facut, nu am intrat ptr hidrofor ci pentru cuptor, in schimb am citit si ceva despre hidrofoare.....adica sa ne zici, daca este sau nu recomandat la hidroforul de suprafata(clasic) vasul tampon, si poate explici parerea ta.......asta am vrut si eu sa subliniez la sfarsit, ca acum si ma refer la zielel noastre este mai buna o pompa submersibila, astefel nu mai este nevoie de vas tampon si alta pompa care sa umple acel vas tampon, poate mie mi-a scapat ceva de citit de pe blogul tau, dar cred ca ar fi bine sa explici oamenilor si anumite cauze care duc la distrugerea motoarelor sau chiar a turbinelor (pale, simeringuri), majoritatea hidrofoarelor de suprafata, chiar si din cele expuse de tine trag de la maxim 7-9m, sa zicem ca poate compensezi cu adancimea caminului dar daca panza este mai adanca?....ptr cele submesibile NO COMMENT
Nu vreau sa fiu malitios cu tine dar aceasta discutie am mai avuto si cu altii ..ma refer la utilizatori de hidrofoare de suprafata, nu intelegeau de ce se strica asa de repede si de ce se duce simeringul de ceramica, le-am explicat, dar degeaba, si umplu buzunarele comerciantilor.....

hudemanicolai wrote:Instalatorule,
te rog sa ne spui si noua cum putem afla cantitatea de apa disponibila intre oprirea si pornirea pompei submersibile, cunoscand capacitatea vasului si cele doua presiuni(de oprire si pornire) care controleaza pompa. De fapt, la cunoscute, trebuie adaugata si presiunea de aer din vas.
Bineinteles, daca se poate, o modalitate de calcul, ca altfel se mai poate afla si prin masurare directa-daca deja exista montajul.
Multumesc

Metoda cea mai simplă este cea similară cu calculul necesarului de căldură a unei incăperi/imobil = Z waţi/mc x volumul încăperii. :lol:
Glumesc, dar doar pe jumătate, adică "jumătatea" asta este şi la propriu şi la figurat. Dacă ai rezervor de Z litri, în cele mai multe cazuri ar trebui să poţi folosi cam Z/2 litri, în realitate ceva mai puţin pentru că mai intervin şi pierderile de presiune de pe traseu.
Modalitatea de calcul este cea care spune că produsul dintre presiune şi volum este constant, adică p1*V1=p2*V2, în care p1 este presiunea aerului introdus în rezervor, V1 este volumul rezervorului, p2 este presiunea la care se opreşte pompa sistemului hidrofor, V2 este volumul aerului din rezervor în momentul în care s-a oprit pompa. Se cunosc p1, V1 şi p2, aşa că se află V2. Pentru a afla volumul de apă din rezervor, scădem V2 din V1... şi gata!
Dacă n-am fost destul de clar, să-mi spui.

Gigi wrote:[...] nu am intrat ptr hidrofor ci pentru cuptor [...]

Iar nu am înţeles :oops: ... ce cuptor? :?

Gigi wrote:[...] adica sa ne zici, daca este sau nu recomandat la hidroforul de suprafata (clasic) vasul tampon, si poate explici parerea ta [...]

Să ştii că se întîlnesc şi cazuri cînd acele rezervoare tampon sînt necesare şi anume, acelea în care necesarul de consum depăşeşte (mai tot timpul) debitul puţului.

Gigi wrote:[...] cred ca ar fi bine sa explici oamenilor si anumite cauze care duc la distrugerea motoarelor sau chiar a turbinelor (pale, simeringuri) [...]

În cazurile în care se constată distrugerea pompelor şi/sau motoarelor, cele mai frecvente cauze sînt cavitaţia, mersul în gol timp îndelungat, uzura elementelor de etanşare.

Gigi wrote:[...] majoritatea hidrofoarelor de suprafata, chiar si din cele expuse de tine trag de la maxim 7-9m, sa zicem ca poate compensezi cu adancimea caminului dar daca panza este mai adanca? [...]

Sistemele hidrofoare obişnuite pot trage apa, teoretic, de la o adîncime maximă de 10,3 m. În practică, această cotă este mai mică pentru că intervin frecările, pierderile de presiune, carcateristicile pompei etc. Pentru a scoate apa de la adîncimi mai mari (chiar şi de la 50 m) se folosesc acele sisteme hidrofor cu două conducte (pe una dintre ele apa urcă, iar pe cealaltă coboară), cunoscute sub denumirea de "hidrofoare cu ejector".

Instalatorul de Iasi wrote:Metoda cea mai simplă este cea similară cu calculul necesarului de căldură a unei incăperi/imobil = Z waţi/mc x volumul încăperii. :lol:
Glumesc, dar doar pe jumătate, adică "jumătatea" asta este şi la propriu şi la figurat. Dacă ai rezervor de Z litri, în cele mai multe cazuri ar trebui să poţi folosi cam Z/2 litri, în realitate ceva mai puţin pentru că mai intervin şi pierderile de presiune de pe traseu.
Modalitatea de calcul este cea care spune că produsul dintre presiune şi volum este constant, adică p1*V1=p2*V2, în care p1 este presiunea aerului introdus în rezervor, V1 este volumul rezervorului, p2 este presiunea la care se opreşte pompa sistemului hidrofor, V2 este volumul aerului din rezervor în momentul în care s-a oprit pompa. Se cunosc p1, V1 şi p2, aşa că se află V2. Pentru a afla volumul de apă din rezervor, scădem V2 din V1... şi gata!
Dacă n-am fost destul de clar, să-mi spui.

Am priceput si-ti multumesc mult.
Daca ai stii pe cati i-am intrebat... si abia acum am aflat si era asa simplu.
Multumesc inca o data si Doamne ajuta.

Gigi wrote:[...] majoritatea hidrofoarelor de suprafata, chiar si din cele expuse de tine trag de la maxim 7-9m, sa zicem ca poate compensezi cu adancimea caminului dar daca panza este mai adanca? [...]

Sistemele hidrofoare obişnuite pot trage apa, teoretic, de la o adîncime maximă de 10,3 m. În practică, această cotă este mai mică pentru că intervin frecările, pierderile de presiune, carcateristicile pompei etc. Pentru a scoate apa de la adîncimi mai mari (chiar şi de la 50 m) se folosesc acele sisteme hidrofor cu două conducte (pe una dintre ele apa urcă, iar pe cealaltă coboară), cunoscute sub denumirea de "hidrofoare cu ejector".[/quote]


Asta am inteles, dar eu nu vb de acel vas tampon ptr un necesar de apa acolo unde sunt probleme(cu apa), ci de acea situatie cand iti iei un hidrofor si adancimea este mai mare decat poate trage el, acum o sa spui ca de ce iau acel hidrofor, pai pot sa-ti spun ca majoritatea ofertelor din marile magazine vand hidrofoare care trag de la o adancime de max. 7-9 m, majoritatea le cumpara, le folosesc...iar cand apa se duce...se duc si ele :D ....acum 17 ani am cumparat unul din cele mai tari hidrofoare, la vremea aia era o gramada de bani, si acum este scump, dar tragea de la maxim 9 m si impingea la 60m inaltime, eu stau in Dr Taberei, panza freatica este la 9-10m, ca sa compensez a trebuit sa fac un camin la -3M, dar si asa mi s-a dus simeringul de ceramica, l-am dus la reparat si m-a costat o gramada de bani, iar tipul de la service mi-a spus,,, dom'le...hidroforul este de impins nu de tras'' si avea dreptate, a trebuit sa fac un vas tampon si cu o pompa bagata in put, umplea vasul si hidroforul tragea din vas....asa a mers pana m-am racordat la retea acum 6 ani, sper ca m-am facut inteles ca nu era vb de necesar...ci de anumite situatii cand omul cumpara si nu stie ce sa faca cu el

hudemanicolai wrote:

Instalatorul de Iasi wrote:Metoda cea mai simplă este cea similară cu calculul necesarului de căldură a unei incăperi/imobil = Z waţi/mc x volumul încăperii. :lol:
Glumesc, dar doar pe jumătate, adică "jumătatea" asta este şi la propriu şi la figurat. Dacă ai rezervor de Z litri, în cele mai multe cazuri ar trebui să poţi folosi cam Z/2 litri, în realitate ceva mai puţin pentru că mai intervin şi pierderile de presiune de pe traseu.
Modalitatea de calcul este cea care spune că produsul dintre presiune şi volum este constant, adică p1*V1=p2*V2, în care p1 este presiunea aerului introdus în rezervor, V1 este volumul rezervorului, p2 este presiunea la care se opreşte pompa sistemului hidrofor, V2 este volumul aerului din rezervor în momentul în care s-a oprit pompa. Se cunosc p1, V1 şi p2, aşa că se află V2. Pentru a afla volumul de apă din rezervor, scădem V2 din V1... şi gata!
Dacă n-am fost destul de clar, să-mi spui.

Am priceput si-ti multumesc mult.
Daca ai stii pe cati i-am intrebat... si abia acum am aflat si era asa simplu.
Multumesc inca o data si Doamne ajuta.

Cred ca m-am grabit sa ma laud ca-s priceput.
O sa pun un exemplu:
-am un vas de 100 litri in care am bagat aer la presiunea de 2,8 atm, iar pompa e setata sa lucreze intre 3 si 4 atm;
-p1*v1=100*2,8=280 (nu stiu ce UM), poate atm*l;
-cum p1*v1=p2*v2 si am mai pus eu ca =p3*v3, rezulta: v2=280:3=93,33 si v3=280:4=70;
-volumul disponibil intre doua porniri ale pompei va fi: v3-v2=93,33-70=23.33;
Observand ca acel 23.33 litri este destul de departe de acel Z/2 adica 100/2=50 litri, m-am gandit ca ceva am gresit.
Si uite asa am revenit cu rugamintea sa-mi corectati calculul.
O sa va rog sa-mi spuneti si daca diferenta de 0,2 atm intre presiunea de pornire a pompei si aerul din vas, este buna sau trebuie una mai mare.
Multumesc.

Gigi wrote:[...] acea situatie cand iti iei un hidrofor si adancimea este mai mare decat poate trage el, acum o sa spui ca de ce iau acel hidrofor, pai pot sa-ti spun ca majoritatea ofertelor din marile magazine vand hidrofoare care trag de la o adancime de max. 7-9 m, majoritatea le cumpara, le folosesc... iar cand apa se duce... se duc si ele :D [...]

Da, exact aceea este întrebarea pe care aş fi pune-o. ;) Este un exemplu clar de utilizare incorectă, de subdimensionare, doar pe motiv de preţ. Adică îmi cumpăr pantofi mărimea 39 în loc 42, doar pentru că cei 39 sînt mai ieftini? :lol:
În cazul acesta cu hidrofoarele (dar nu numai), există două variante: să iei ceva bun, dar mai scump (la care, ulterior, nu mai ai nimic de plătit), sau ceva nu prea bun, dar mai ieftin (la care, ulterior, plăteşti "rate"). Doar că eu cred că cea de-a doua variantă duce la un cost total mai mare.

hudemanicolai wrote:[...] Si uite asa am revenit cu rugamintea sa-mi corectati calculul. [...]

Nici o problemă!
Aţi interpretat greşit definiţiile "p2 este presiunea la care se opreşte pompa sistemului hidrofor, V2 este volumul aerului din rezervor în momentul în care s-a oprit pompa". În cazul Dvs. p2=4,0 bari, iar V2=? (necunoscut), aşă că p1*V1=p2*V2 => 2,8*100=4,0*V2 => V2=2,8*100/4,0=70 litri
"Pentru a afla volumul de apă din rezervor, scădem V2 din V1", aşa că Vapă=V1-V2=100-70=30 litri.
Diferenţa dintre Vapă calculat şi estimarea cu Vrezervor/2 se datorează raportului diferit dintre presiunea de încărcare cu aer a vasului şi cea de oprire a pompei. În mod uzual, vasele pentru sisteme hidrofor vin preîncărcate cu aer la aproximativ 1,5 bari, iar presostatele cu cea de oprire a pompei la 3,0 bari. Dvs. aţi modificat acest raport şi atunci este normal ca şi volumul de apă să difere.
Ca să revin la glumă, mi-aţi cerut să vă spun ce putere să aibă caloriferul, fără să-mi spuneţi că ţineţi geamul întredeschis. :)

hudemanicolai wrote:[...] O sa va rog sa-mi spuneti si daca diferenta de 0,2 atm intre presiunea de pornire a pompei si aerul din vas, este buna sau trebuie una mai mare. Multumesc.

Este în regulă acea diferenţă de 0,2 bari.

Multumesc "instalatorului".
Am rectificat semnificatia volumelor.
Rezultatul insa nu se schimba-astea-s legile fizicii, le lasam asa.
Acea diferenta de 0,2 atm ar mai putea fi micsorata, sa avem presiunea aerului=presiune pornire pompa?
Doamne ajuta

Presostatul are 2 reglaje unul grosier si altul fin .Din cele 2 reglaje poti sa faci ce iti doresti .