Mici imbunatatiri centrale

[gi0]

Latest post of the previous page:

...Incalzirea cosului se face mai greu in aceasta situatie . Toate flacarile din fata spre spate sunt prinse in aceste intoarceri .
....

Nu merge asa?Cale directa.JPG

Ba da , exact asa si fac
La o sugestie mai veche a d voastra voi face si dou sau trei sicane dupa iesirea din teava .
La sugestia domnului Flavius astup o parte din canalul din teava la partea superioara pentru a obliga gazele sa se evacueze mai jos .
Aerul secundar din usa , cred eu , va mari putin tirajul si va forta flacara pe tub , dar va strica (o spun din cele observate pana acum ) acele vertijuri a gazelor care vor arde haotic ca intr-un lamelar .
Cred ca ar trebui sa introduc aer secundar in teava prin doua tuburi sudate stanga/dreapta . Voi incerca sa separ gratarul de la buncar de gratarul din spate pentru a raci mai putin teava .
Sa vedem ce iese .

[Gigi]

Daca vrei sa cresti temperatura in focar poti sa folosesti placa de vermiculita pusa pe rama de cornier, in locul tablei de sus, eu asa am podul focarului si se comporta foarte bine...izoleaza si reflecta arderea, poti avea niste temperaturi interesante acolo.

[gi0]

Placa metalica are si rol de catalizator . As putea pune un izolator peste placa metalica astfel incat aceasta sa ramana incandescenta dar sa nu radieze spre tavan .
O observatie interesanta a domnului Flavius care se mira ca nu se incinge teava . Dar facea si observatia ca ar trebui sa cobor orificiul de evacuare mai jos . Foarte buna observatia dansului . Observatia mea este ca de o parte si de alta a tevii raman bucati de lemn nearse , de aici deduc ca acolo temperatura este foarte mica . Este zona in care placa astupa gratarul si prin spatele ei urca aer primar pe langa spatele cazanului . O zona rece .
Urmarind arderea am observat ca flacara iese prin toata zona unde nu etanseaza pe spatele focarului si prin teava , dar nu cum ma asteptam . Deci temperatura mare este sus la nivelul placii metalice , teava avand mai mult rol de rost uscat datorita neetanseitatilor .
Voi incerca o etansare mai buna cu vata de sticla pana cand fac rost de plapuma ceramica .
Cu stima .

[flavius76]

Posibil ca din cauza neetanseitatilor, nu tot debitul de gaze trece prin teava, apoi mai sunt si peretii reci care racesc gazele inainte sa intre in teava, plus ca nu stiu exact debitul de gaze care il ai in timplul arderii, la mine aveam o rata de ardere cam de 4-5kg lemne pe ora.
La mine teava era izolata cu 3-5cm de vata, fiind afara in aer liber, dar aici teava e in focar, deci oricum e incalzita si pe exterior.

[anduvirgil]

Saltea fibra creamica la mp
https://www.pefoc.ro/produs/patura-fibr ... -13mm_2196

[gi0]

Posibil ca din cauza neetanseitatilor, nu tot debitul de gaze trece prin teava, apoi mai sunt si peretii reci care racesc gazele inainte sa intre in teava, plus ca nu stiu exact debitul de gaze care il ai in timplul arderii, la mine aveam o rata de ardere cam de 4-5kg lemne pe ora.
La mine teava era izolata cu 3-5cm de vata, fiind afara in aer liber, dar aici teava e in focar, deci oricum e incalzita si pe exterior.

Exact , nu tot debitul de gaze trece prin teava , la racire participa si aerul care intra prin spatele focarului . Se pare ca teava este incalzita dar la partea de sus . Cu toate acestea se obtin pe puffer temperaturi mult mai mari in comparatie cu restul variantelor .

[gi0]

Azi am facut un test cu rearanjarea lemnelor dea lungul cazanului (de obicei le pun paralel cu spatele focarului ).
Dupa 35-40 de minute cu tiraj liber si viteza de rotatie a pompei pe treapta intai , apa a ajuns la 123*C , pufferul de la 42 *C la 58*C . Am ridicat o parte din capacul metalic si am vazut ca teava era rosie ca atunci cand incingi un metal in forja , placa metalica la fel de rosie incat ardea focul si deasupra ei . Ceea ce m-a surprins , nu am mai vazut acest fenomen pana acum , lemnele erau la fel de rosii ca si componentele metalice , parca ar fi fost din fier . Nu am reusit sa fac o filmare deoarece dupa deschiderea usii , in cateva secunde se modifica arderea datorita aerului care patrunde in interior . Sa vad cat va dura arderea pana la stingerea jarului
Acum am coborat usa cenusarului pentru a nu mai creste temperatura apei , si asa am sarit pragul de fierbere ... Presiunea a ajuns la 2 bar , am vase de expansiune mari , nu imi fac probleme in acest sens .
Cu stima .

[gi0]

Revin cu cateva observatii .
Am redus turatia pompei pentru a tine cazanul cat mai fierbinte , chiar daca transferul cazan/pufer se face mai lent .
De asemenea am dat la minim turatia pompei de circulatie pe radiatoare . Am observat turul si returul aproape identic ca temperatura . Functioneaza doar 6 radiatoare din 13 . Oricum am cateva radiatoare in plus la parter , radiatoare care nu au functionat decat odata sau de doua ori ...
Arderea a fost intensa . Recomand pentru sobe de zidarie , in cazul meu trebuie sa reduc din intensitate deoarece , in timpul arderii , dupa 30-40 de minute intra in functiune si instalatia de incalzire care depaseste capacitatea pufferului . Deci trebuie mentinute calde ambele sisteme in acelasi timp .

[gi0]

Urmatorul test va fi in urmatoarea configuratie ...
Pentru ca si fumurile originale ale cazanului sa isi aduca contributia , temperatura gazelor la iesirea din cazan trebuie sa depaseasca temperatura apei din spatiul de apa care inconjoara fumurile . Daca temperatura este mai mica , atunci transferul de caldura va fi invers , apa va incalzi gazele care ies spre cos . Deci o temperatura buna a gazelor daca apa are ... sa zicem 80*C ... temperatura gazelor la cos trebuie sa aiba 95-100*C , altfel se pierde randamentul in acea zona . Randamentul maxim se obtine doar daca fiecare suprafata a cazanului in contact cu apa isi aduce raportul . Deci dupa mai multe observatii am ajuns la concluzia ca la godinul meu 90*C LA COS SUNT OK DOAR DACA APA NU DEPASESTE 75*C , ALTFEL TRANSFERUL ESTE FOARTE MIC SAU SPRE DELOC IN ZONA FUMURILOR .
Cu stima .

[gi0]

kociol-viadrus-u22-economy.png

Asta alta mancare de peste ...

[gi0]

Am modificat iar modificarea
Am bagat un vechi sistem din care am mai taiat putin .
Am taiat din sita de inox platband pe care l-am asezat la intervale de 8mm , inclinat astfel incat partea superioara sa acopere marginea de jos a platbandului urmator .
Paralelipipedul asezat pe gratar aduna aer din cenusar si il trimite sub catalizatorul incins .Gazele ramase , in amestec cu aerul se lovesc de catalizatorul incins si ard cu gazeificare .
Cenusarul deschis la maxim . Reglez tirajul din subarul cazanului .Am observat ca dupa domolirea focului are loc arderea cu gazeificare sub placa petalica , deasupra lemnelor si nu in contact cu ele .Nu stiu cum sa fac o filmare ca totul este inchis .Observatia am facut-o prin neetanseitati .Cum ridic placa , fenomenul dispare . La fel si daca deschid aerul secundar din usa .
Am reusit sa masor maxim 667*C pe catalizator . Daca as avea o rezistenta ceramica incandescenta care sa reziste la 1000*C as pune-o in focar , pe catalizator sa vad daca se aprind gazele ramase nearse .